Astazi a fost publicata in Monitorul Oficial o Ordonanta de urgenta care modifica Codul muncii, una dintre cele mai vechi si mai stabile legi din Romania postrevolutionara. Este vorba de modificarea Codului Muncii – Legea nr.53/2003 prin OUG nr. 53/04.08.2017 publicata Monitorul Oficial nr. 644 din 07.08.2017.
Scopul acestor modificari il constituie in principal stimularea crearii de noi locuri de munca, cresterea eficientei actului de control din partea Inspectoratului de Munca, precum si cresterea  gradului de conformare voluntara a societatilor de a achita amenzile contraventionale aplicate, in principal, pentru munca nedeclarata (la negru).

Se considera ca rigiditatea actualei reglementari, respectiv imposibilitatea aplicarii ablatiunii, adica de a achita jumatate din minimul amenzii stabilite stabilite in actul normativ in 48 de ore de la primirea procesului-verbal il reprezinta unul din motivele care au condus la cresterea numarului de contestatii la aceste procese-verbale in instante, cu efect negativ asupra incarcarii rolului instantelor si mai ales de diminuare a incasarilor la bugetul de stat.

Acest considerent rezulta, probabil, atat din durata proceselor de judecata instituite prin contestatiile angajatorilor, costurile generate de aceste procese, cat si din numarul proceselor pierdute de organele de control (prin solutii de neincepere a urmaririi penale sau de achitare, dupa caz, in consderarea lipsei de pericol a faptei).

Pentru adaptarea legislatiei nationale la noile provocari cu care se confrunta autoritatile in demersul de prevenire si combatere a acestui fenomen) se reconsidera munca nedeclarata, nu doar ca o activitate prestata fara contract individual de munca, ci si prin:

– nedeclararea intregii activitati a salariatului catre autoritati;

– declararea partiala a activitatii acestuia, cu efecte negative atat asupra salariatului, cat si asupra bugetului de stat.

In perioada 2016-iunie 2017, inspectoratele teritoriale de munca au sesizat faptul ca organele de cercetare penala cu privire la un numar de 349 de fapte de primire la munca a unui numar mai mare de 5 persoane fara incheierea unui contract de individual de munca, dar in peste 90% din cazuri modalitatile de solutionare au constat in neinceperea sau incetarea urmaririi penale.

Se considera, deci, ca instrumentarea dosarului penal a genert consecinte contrare masurii de reglementare, iar cheltuielile ocazionate de judecarea dosarului penal au ramas in sarcina statului.

Pentru a combate caracterul contrar al sanctiunii impuse de prevederile vechiului Cod al muncii s-a eliminat numarului de 5 persoane stabilite pentru incadrarea faptei drept contraventie si se modifica Codul muncii prin prezenta Ordonanta de urgenta.

Noile prevederi sunt urmatoarele – modificari ale vechilor articole ale Codului muncii:

Articolul I

1. După articolul 15 se introduce un nou articol, articolul 15^1, cu următorul cuprins:

Articolul 15^1 În sensul prezentei legi, munca nedeclarată reprezintă:

a) primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă, în ziua anterioară începerii activității;

b) primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidență a salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității;

c) primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat;

d) primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial.

2. Articolul 16 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 16

(1) Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română, anterior începerii activității de către salariat. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului.

(2) Anterior începerii activității, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidență a salariaților, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă.

(3) Angajatorul este obligat ca, anterior începerii activității, să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă.

(4) Angajatorul este obligat să păstreze la locul de muncă o copie a contractului individual de muncă pentru salariații care prestează activitate în acel loc.

(5) Munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă constituie vechime în muncă.

(6) Absențele nemotivate și concediile fără plată se scad din vechimea în muncă.

(7) Fac excepție de la prevederile alin. (6) concediile pentru formare profesională fără plată, acordate în condițiile art. 155 și 156.3.

La articolul 17, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:

(5) Orice modificare a unuia dintre elementele prevăzute la alin. (3) în timpul executării contractului individual de muncă impune încheierea unui act adițional la contract, anterior producerii modificării, cu excepția situațiilor în care o asemenea modificare este prevăzută în mod expres de lege sau în contractul colectiv de muncă aplicabil.

4. Articolul 119 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 119

Angajatorul are obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și a celei de sfârșit al programului de lucru, și de a supune controlului inspectorilor de muncă această evidență, ori de câte ori se solicită acest lucru.

5. La articolul 260 alineatul (1), litera e) se modifică și va avea următorul cuprins:

e) primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată;

6. La articolul 260 alineatul (1), după litera e) se introduc trei noi litere, literele e^1)-e^3), cu următorul cuprins:

e^1) primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidență a salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității, cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată;

e^2) primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat, cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată;

e^3) primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial, cu amendă de 10.000 lei pentru fiecare persoană identificată;

7. La articolul 260 alineatul (1), după litera p) se introduce o nouă literă, litera q), cu următorul cuprins:

q) încălcarea prevederilor art. 16 alin. (4), cu amendă de 10.000 lei.

8. La articolul 260, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:

(1^1) Contravenientul poate achita în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din amenda prevăzută la alin. (1) lit. e)-e^3), inspectorul de muncă făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

9. La articolul 260, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (4) și (5), cu următorul cuprins:

(4) În cazul constatării săvârșirii uneia dintre faptele prevăzute la alin. (1) lit. e)-e^2), inspectorul de muncă dispune, ca sancțiune complementară, sistarea activității locului de muncă organizat, supus controlului, conform procedurii de sistare elaborate de Inspecția Muncii și aprobate prin ordin al ministrului muncii și justiției sociale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, după consultarea prealabilă a confederațiilor sindicale și patronale reprezentative la nivel național.

(5) Angajatorul poate relua activitatea numai după achitarea amenzii contravenționale aplicate și după ce demonstrează că a remediat deficiențele care au condus la sistarea activității: prin încheierea contractului individual de muncă, transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidență a salariaților sau, după caz, încetarea suspendării contractului individual de muncă și constituirea și plata contribuțiilor sociale și a impozitului pe venit aferente veniturilor salariale care se cuvin lucrătorului pe perioada în care a prestat activitate nedeclarată.

10. La articolul 264, alineatul (4) se abrogă.

11. La articolul 265, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

(2) Primirea la muncă a unei persoane aflate în situație de ședere ilegală în România, cunoscând că aceasta este victimă a traficului de persoane, constituie infracțiune și se sancționează cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Articolul II

La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se abrogă prevederile art. 9 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 500/2011 privind registrul general de evidență a salariaților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 27 mai 2011, cu modificările și completările ulterioare.

Opinii personale:

1.Sunt numeroase cazuri in care societatile comerciale, PFA-urile, II-urile isi externalizeaza departamentul de resurse umane si de evidenta a salariatilor, prin contracte de prestari servicii, incheiate cu specialisti in domeniu. Tot in numeroase cazuri angajatorii reusesc sa isi gaseasca personal pentru diverse tipuri de activitati in afara programului de lucru a prestatorilor de servicii, iar contractatrea/modificarile prin acte aditionale sunt astfel dificil de transmis catre prestatori, iar acestia sa pregateasca documentatia si sa o transmita Inspectoratului de munca in cadrul termenelor de mai sus. Este in special cazul IMM-urilor.

  1. La aceasta se adauga si necesitatea adaptarii din mers, cat mai rapide la necesitatile pietei, pentru ca angajatorii, care nu mai gasesc usor personal in diverse domenii de activitate, pot realiza acest lucru, in mod real, inaintea indeplinirii formalitatilor birocratice. Sunt ani buni de cand contractele individuale de munca se puteau, in mod legal, inregistra la Inspectoratele de Munca, in termen de 20 de zile de la inceperea activitatii, iar acest aspect nu genera munca la negru, prin termenul in sine. De ce creste fenomenul reglementarii birocratice in plina penurie de forta de munca??? Pe cine avantajeaza?
  2. Masurile nu pot viza doar anumite domenii, in care s-au constatat cu preponderenta acest fenonem al muncii la negru (cele care iau si ele amploare, de exemplu constructii) si nu toate domeniile de activitate, indiferent de forma lor?
  3. E drept ca in perioada declararii contractelor de munca ulterior la Inspectorarele de munca nu existau tehnici dezvoltate de transmitere la distanta, prin Internet, nici Registrul electronic de evidenta a salariatilor si Reges, dar cererea de forta de munca in perioada actuala este, totusi, depasita de oferta acesteia, in diverse sectoare (supraspecializate, dar si in meseriile bine platite “in afara”).

Oare aceasta ordonanta nu va starni mai multe efecte negative decat cele scontate?

Oare nu e adoptata in pripa, ca majoritatea proiectelor de lege, din care unele nu au primit aprobare, iar altele se doresc cu insistenta a fi adoptate (de exemplu splitarea TVA), fara a aduce un plus de valoare si celor care creaza aceste locuri de munca si creeaza venituri bugetelor statului?

Oare de ce toate aceste masuri coercitive conduc la cresterea salariilor in mediul de stat si nu dau posibiliatea cresterii mediului de afaceri?

Printre proiectele legilative pozitive mediului de afaceri (mai noi sau mai vechi) consider:

1- impozitarea microintreprinderilor cu 1% sau 3% din veniturile obtinure, reducand povara fiscala a intreprinderilor in cauza, cat si costurile contabile cu declararea si plata impozitului pe profit;

2- majorarea pragului de impozitare a microintreprinderilor de la 100.000 euro la 500.000 euro;

3- proiectul de lege de impozitare 0% a dividendelor pentru persoane fizice, de la 01.01.2018;

4- proiectul de lege de scadere a impozitului pe venit de la 16% la 10%, de la 01.01.2018;

5- proiectul de includere a contributiilor sociale in sarcina salariului brut, pe care angajatorul sa il achite integral salariatului, prin virament bancar, iar aceste banci sa le retina automat si sa le vireze bugetelor statului – dispare astfel culpa angajatorului pentru neplatile impozitelor cu retinere la sursa, cat si nesiguranta angajatilor ca nu ii sunt virate contributiile si nu poate cumula stagii de cotizare la pensii, sanatate, somaj etc (acest sistem este mai lesne de implementat decat splitatarea TVA, si are o data previzionata rezonabila de aplicare, de la 01.01.2018);

6- declararatiile date astazi, luni, 07.08.2017, de a renunta la proiectul de lege privind splitarea TVA, de catre coalitia de guvernare (asa cum a si aparut, “peste noapte”, fara o analiza reala si o consultare a speciaistilor fiscali, a mediului de afaceri, a factorilor decizionali din cadrul Comisiei Europene).

In orice scenariu suntem, observam ca numarul de proiecte de lege, ordonanta, cu impact major asupra societatii actuale, este mai mare ca in orice perioada de dupa Revolutie.

 De unde provine aceasta instabiltiate si lipsa de predictibilitate???

Din noi, din faptul ca nu am avut curajul sa alegem altceva? Ca nu am avut ce alege ca si conducere politica a tarii, cu rasfrangere asupra mediului de afaceri, cel care creaza tot ceea ce se intampla in aceasta tara, de altfel???

Autor: Cobzaru Paula

Expert contabil si Lichidator judiciar